The big Church of Caineni The facade features paintings with sibyls and philosophers. Fidul de Sus, Salaj County. The Church 18th century The Ialomita Cave and Skete The latter was built in ; it caught fire in , and was remade in Fundenii Doamnei Church, Bucharest Stucco crafted by Persian artisans: a palace, a fountain, vases with flowers. Vacaresti Monastery, Bucharest Interior of the church, the largest in Europe , sq. Bran castle Refurbished by Queen Maria Cetatea Alba, a Greek stronghold in the antiquity, turned then Byzantine, Genovese, Turkish, Russian and finally Romanian , to be incorporated into Ukraine later Hunedoara Castle 15th cen.
Started by Iancu of Hunedoara , and finished by his son, Matthias Corvinus Ada Kaleh General headquarters building, erected by the Austrians and turned into a mosque after Geamia [i fortifica]iile.
The mosque and the fortifications. La Maglavit Loc de pelerinaj ini]iat de Petrache Lupu. Astfel, mult a[teptate. Likewise, Romanian peasants used thoroughbred animals, coal, iron, gold, silver and copper an extremely small amount of sugar 2 kg per family ores. In the Old Kingdom only salt and petroleum were yearly , instead they ate 3 kg of polenta per day in the Old tapped, the production of the latter rising from one million Kingdom and in Bessarabia.
The scanty malnutritious food, tons in to 8. The mining, poor in calories, can be explained also by the drastic metallurgical, wood processing, building material, reduction of the pastureland in favor of grain cultures for chemical, food, textile, paper, leather, glassware and exports massively subsidized by the state. The ceramics industries greatly flourished. In , Romania consequence thereof were ever more numerous cases of numbered , industrial enterprises with , nutrition diseases, such as pellagra, specific for one-crop employees, of which , were small workshops areas in particular maize , not only in Romania but also in manned by workers.
The country posted a the south of the United States. Romania ranked medical assistance, education and illiteracy 43 percent of first in Europe in point of active persons 59 percent of the the total population indicate that the Romanian peasants total population but they were employed mainly in had one of the poorest living standards in Europe.
Only 7. The industry and 14 percent in services, and a peasant absence of inexpensive housing projects, the inconsistency produced ten times less than an industrial worker. The disastrous towns. Thus, percent of a peasant household aftermath of this situation ensued promptly. Ships moored at Braila… Seventy-five per cent of the Bucharest was turning into a European metropolis, though constructions undertaken represented housing projects. The still marked by its origins. Considered the most remarkable most accomplished are the villa-homes created by architects in southeastern Europe after Istanbul, the city stretched over Horia Creanga, Octav Doicescu, Marcel Iancu, and Duiliu 7, hectares, and its population trebled in a year span, Marcu, in a style that included the aesthetic revolution from , to nearly one million.
The town development eleven stories high. A belt of lakes, parks and exhibition areas in the institutions also featured elements of modernity: to mention northern and eastern zones emerged in the suburbs. Haussman Paris or Victorian Britain: the opulence exuded by Industrial architecture also took the path of elegant stores with bright signs downtown contraposed the modernization: thus, Bucharest saw the elevation of the pauper slums where village and town coexisted.
The makeshift one. Shiller costa Daca intre timp a intrat la vreo reducere, sa ma anuntati va rog pe mail sau intr-un comentariu sa modific pretul. Vezi toate cartile lui Publica. Honest Reviews nu ofera la download nici unul dintre titlurile prezentate. Daca ele sunt disponibile in format digital, le veti putea cumpara in doar cateva minute de pe siteul librariei. Politica Cookies Contact. Carti PDF. Editura: Junimea Data aparitie: Numar pagini: Vinat, vinatoare, vinatori. Eugen Jianu. Editura: Ceres Data aparitie: Numar pagini: Insemnarile unui vinator.
Mihai Mosandrei. Editura: Albatros Data aparitie: Numar pagini: Stoc suficient. Jagen - nicht nur im Westerwald.
Wolfgang Dietrich. Imi aduc aminte. Ionel Pop. Cu lanseta pe ape de munte. Cotor deteriorat;. Cu undita pe maluri de ape. Constantin Ionescu Boeru. AVAT Aspius aspius 30 cm 2. CRAP Cyprinus carpio 35 cm 5. CEGA Acipenser ruthenus 45 cm LIN Tinca tinca 25 cm SOMN Silurus glanis 50 cm Este insa sigur ca pescuitul va fi cu atat mai fructuos cu cat temperatura apei este mai apropiata de temperatura optima de hranire a pestelui cautat scobarul 11 C, linul 16 C, stiuca 17 C, crapul 19 C , pastravul fantanel C, pastravul curcubeu C, babusca, cleanul, mreana, obletul, platica, rosioara 15 C etc.
In anii cu clima normala pot fi luate in consideratie indicatiile acestui calendar. Indiferent cat de frig ar fi afara sa nu uitam ca la nivelul fundului apei temperatura este de min. Totusi, in zilele insorite sau de moina, pescuitul poate da rezultate atat la copca cat si in apa libera.
Babusca, in zilele insorite sau de moina, poate fi pescuita la fundul apei cu rame mici rosii, virmusi si mai ales libelule viermi rosii de namol ; Bibanul - la copca sau in apa libera poate fi pescuit la pestisor viu sau mort "jucat", ori dandineta, langa palcurile de stuf si radacini. Cu lanseta, pe timp friguros, sansele sunt slabe; sunt indicate naluci mici, oscilante, care permit o recuperare lenta; Carasul- se poate prinde la copca cu libelule, viermusi, rame; Cleanul - cade rar, la paine si branza topita, pe fundul apei, in locurile cu curent slab.
In lacuri putin tulburi se pescuieste cu pestisor viu, sange inchegat, intestin de pasare, maduva de vaca; Mreana - se prinde foarte rar la buchet de viermusi, pe fund; Obletul - se poate pescui cu destule sanse la libelule, viermusi intre ape spre fund , in locurile expuse la soare si adapostite; Porcusorii pentru momeli vii pot fi capturati usor cu rame mici, pe fund, in raurile inca libere; Scobarul - cade rar cu exceptia iernilor blande cand se pot face partide de pescuit excelente , la cocolos de paine, viermusi, rame; Salaul - rar la copca, cu pestisori vii sau dandineta de forma lunguiata; Stiuca se prinde la copca, cu pestisor viu, la fund, ori cu dandineta.
In apa libera la lanseta cu naluci, recuperate foarte incet deasupra fundului si pe langa maluri, insistandu-se mai mult in acelasi loc. La mare pot fi pescuiti guvizi, la fund, cu scoici, garizi, rame.
La pescuitul lansat se pot obtine capturi frumoase cu naluci mari, oscilante, recuperate lent in apele putin adanci pe langa perdele de stuf. Pentru babusca si oblet - corespund indicatiile lunii ianuarie; Bibanul- cade la copca ori in apa libera cu rame rosii, pestisori vii sau dandineta, pe langa maluri, radacini, stuf.
La lanseta cu naluci mici, albe, recuperand incet si neregulat; Carasul -se pescuieste cu libelule, rame, viermusi; Cleanul- cand apa nu este intunecata, se prinde inca la distanta, cu peste viu, sange inchegat, intestine de pasari; Crapul, linul, platica - sunt inca inactivi. Catre sfarsitul lunii sunt posibile unele rezultate in rauri, in lacurile linistite, cu rama rosie, la fund; Stiuca- cu exceptia perioadelor de reproducere, constituie principalul obiectiv al acestei luni: la copca sau in apa libera, cu peste viu, linguri mari, dandineta, voblere recuperate incet; Mreana- cade si mai rar ca in ianuarie, cu rama rosie - mare, la fundul apei; Pentu scobar si salau - idem ianuarie; La mare se pot pescui guvizi.
MARTIE Datorita marilor variatii ale temperaturii, directiei si intensitatii vantului, precum si a nivelului, limpezimii si culorii apelor, pentru pescuit sunt inca indicate portiunile insorite si adapostite. Se obtin rezultate bune la pescuitul lansat.
La avat -se obtin unele rezultate cu peste viu oblet si naluca mica, rotativa alba, intre ape; Babusca si obletul -incep sa se prinda normal, in zilele frumoase si cu paste mamaliga, paine ; Bibanul este activ, pescuindu-se mai ales cu rama.
La lanseta cu naluci mici, de preferat rotative; Carasul, crapul, linul si platica, desi nu devin cu adevarat activi decat in aprilie, pot fi prinsi si in aceasta luna, cu momeli animale rame, buchet de viermusi sau libelule pe fund, la apa putin adanca; Cleanul nu mai poate fi pescuit la distanta ca in februarie, decat atunci cand raul este la nivelul normal.
Uneori musca pe fund la rama, sorici de porc, branza topita; Mreana -se prinde foarte rar, la rama, branza topita; Rosioara- catre fund, cu libelule si viermusi; Scobarul- cade bine, la fund, cu viermusi, rame rosii, paine; Somnul de talie mica la rama; Salaul -cu peste viu, destul de frecvent; Stiuca -se prinde frecvent cu peste viu si la lanseta, cu naluci recuperate incet; Vaduvita -cu momeli animale, la fund, pe langa arbori cazuti si alte ascunzatori; La mare - guvizii. APRILIE In aceasta luna pescuitul da rezultate la aproape toti pestii datorita cresterii temperaturii apei, aparitiei vegetatiei subacvatice si larvelor.
La jumatatea lunii de regula pescuitul intra in prohibitie. Pentru avat- ramane valabila valabila remarca facuta la luna precedenta; Babusca si obletul continua sa prefere libelula, viermusul de carne dar incep sa cada si la paste mamaliga, paine ; Pescuit excelent la biban si stiuca, cu peste viu. La lanseta se obtin rezultate de-a lungul perdelelor de stuf si in coada lacurilor si iazurilor; Carasul, crapul, linul si platica isi manifesta prezenta prin bule de aer ce apar la suprafata apei.
Continua sa prefere momelile animale rame, viermusi Crapul mai cade si la mamaliga; In apa limpede cleanul cade la sange inchegat, insa este tentat si de un buchet de viermusi pe carlig triplu; Mreana prefera inca branza topita; Rosioara se prinde bine cu libelule, viermusi; De regula in aceasta perioada scobarul se reproduce, asa ca pescuitul nu da rezultate; Somnul mic musca la rama in apele curgatoare; La salau se obtin unele rezultate la peste viu; Vaduvita -continua sa muste inca la momeli animale dar si la mamaliga; exemplarele mari -cu naluci.
La mare - guvizi. MAI In aceasta luna pescuitul este de regula oprit. La mare se pescuiesc guvizi, cambula - langa tarm, pe fund, cu hamsie. Aceasta luna este una dintre cele mai bune perioade de pescuit. Rezultatele sunt cam la fel in toate orele zilei.
Totusi, instabilitatea barometrica din aceasta perioada provoaca si numeroase insuccese. In aceasta perioada bradisul este abundent in multe balti, fiind greu de utilizat lansetele.
Avatul se pescuieste cu peste viu, naluci mici rotative albe sau galbene ; se poate incerca si cu musca artificiala la marginea suvoaielor; Babusca si obletul- se prind, ca si pana acum, cu libelule, muste, viermusi, rame si paste paine, mamaliga ; Bibanul si stiuca -continua sa muste la peste viu, insa mai in larg, in preajma vegetatiei, precum si la naluci, catre suprafata.
La lanseta sansele pescuitului scad pe masura incalzirii apei; Carasul, crapul, linul si platica se prind cu momeli animale, dar spre sfarsitul lunii cele vegetale dau rezultate mai bune. Bulele de aer indica drumul pe care-l parcurg pestii prin vegetatia subacvatica in plina dezvoltare; Cleanul -se intalneste la marginea suvoaielor din albiile cu prundis si de-a lungul malurilor inalte, acoperite de vegetatie arborescenta. Cade la muste artificiale mari si paroase, rosii si negre, greieri, lacuste, carabusi, precum si la dude si cirese; Mreana -incepe sa se prinda mai frecvent la larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant, lipitori cu ventuzele taiate, cuburi de branza veche, de branza topita si mai ales greiere momeala indicata pina in septembrie ; Obletul - la viermusi, paine, musca de casa; Platica - cu boabe de grau, paine, paste; Rosioara- pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la suprafata cu musca naturala; Scobarul -se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la paine si mamaliga; Somnul -musca cu lacomie la tipar, broaste, lipitori, rame mari -pe apa tulbure; prefera orele matinale si seara; Salaul- la peste viu si la bucati de peste, pe langa maluri, radacini, la apa adanca; Vaduvita -se prinde mai ales catre mijlocul zilei, la fund, cu mamaliga, rusalii, rame, viermusi, cosasi si carabusi.
La mare se prinde foarte frecvent: calcan - se prinde la adanc si pe fund, cu hamsie; cambula si guvizi. Barbuni, la mal, intre ape - cu rama de mare; chefal la mal, pe fund cu rame de mare; lufar, la adancime, intre ape, cu taparina si naluci; hanus la adanc pe fund, cu hamsie, aterina, guvizi; stravizi, la adanc, intre ape, cu taparina, pluta, cu aterina jupuita si garizi; zargan, la adanc, intre ape, cu pluta, momind cu hamsie si aterina.
IULIE In general, in aceasta luna se obtin rezultate la pescuit numai in primele si ultimele ore ale zilei.
La pescuitul stationar, in afara de insecte si libelule, momelile vegetale sunt aproape intotdeauna mai eficace. Somnul se prinde frecvent indeosebi dimineata si seara la tipari, broscute, lipitorimai rar in rauri; Salaul- la peste viu si la bucata de peste; Stiuca - la peste viu; mai rar la pescuitul cu naluci; Mihaltul- rar, in bulboane, la fund; Vaduvita- se gaseste mai spre suprafata unde se poate prinde cu viermusi, rame si paste.
La mare - ca in iunie cu mentiunea ca nu se mai prinde calcan. AUGUST Si in aceasta luna pescuitul da rezultate tot in primele si ultimele ore ale zilei, in apele statatoare; cand lipsa de oxigen este mai accentuata capturile sunt rare. Avatul ofera partide interesante la marginea suvoaielor si la varsarea garlelor si canalelor, cu naluci mici, rotative; un pescuit interesant si cu rezultate este cel cu musca naturala sau artificiala; Babusca- la samanta de canepa, bob de grau, paste, paine; Bibanul si stiuca - idem luna iulie; Carasul- la mamaliga, rame, viermusi; Cega - idem iulie; Cleanul -continua sa prefere greierii si cosasii.
In zilele foarte calduroase se ascund in spatele diferitelor obstacole de unde, pe langa musca mare, paroasa, neagra sau rosie, poate fi scos cu un buchet mare de viermusi; Crapul - idem iulie; Linul si platica- la paine si bob de grau. Catre sfarsitul lunii, boabe de grau si viermusi ori mici rame, viermusi si rame la un loc; Mihaltul - idem iulie; Mreana - la cuburi de branza si la greier; Obletul se prinde mai ales cu paste, musca de casa, furnica inaripata; Rosioara, scobarul, somnul, stiuca, vaduvita- ca in luna iulie.
La mare - rezultate foarte bune la pescuitul la stravizi, cambula. In rest ca in luna iulie. Pestii care in lunile iulie si august se refugiaza in ape adanci acum incep din nou sa circule, hranindu-se intens.
Pescuitul da roade mai bune pe o perioada mai mare din zi. La pescuitul stationar cele mai bune rezultate se obtin dupa ridicarea cetii de dimineata iar in a doua jumatate a lunii momelile animale incep sa fie superioare celor vegetale. Capturile cu naluci devin tot mai numeroase. Luna excelenta pentru pescuitul cu musca artificiala. Salaul - aproape de mal, pe sub radacini la apa adanca, intinsuri de nisip unde se pescuieste cu tipari, bucati de peste, larve de rusalii, rame; Stiuca incepe sa cada mai des la naluci, indeosebi in ultima parte a lunii; Vaduvita - merge la apa mai adanca, la momeli obisnuite si in plus la naluci mici, riotative; La mare se prinde frecvent hanusul, cambula, lufarul, zarganul, chefalul si mai ales guvizii; incepe sa se pescuiasca scrumbia albastra la adancime intre ape, cu taparina sau cu pluta, folosind ca momeala hamsia.
Pestii raman inca activi, hranindu-se inainte de a intra in iarna. Totusi, in comparatie cu luna septembrie, pescuitul la stationar scade in intensitate.
Acum pestii trebuie cautati in locurile insorite iar momelile animale sunt preferate celor vegetale. Pescuitul cu lanseta este foarte fructuos indeosebi pentru stiuca si biban. Avatul - se prinde mai bine in prima parte a lunii, apoi mai rar la naluci mici rotative; Babusca si obletul la viermusi si libelule; Bibanul la rame si naluci; Carasul la rame, viermusi si mai rar la mamaliga; Cleanul se gaseste la adancimi mai mari si merge la cuburi de branza topita; Crapul, linul si platica incep sa prefere momelile animale; in balti si iazuri mai mananca si momeli vegetale; Mreana - se prinde inca bine cu svaiter.
Daca apa este limpede, merge si buchetul de viermusi si larve de rusalii. In apa tulbure rama grasa, alba si rosie sunt momelile preferate; Obletul se prinde bine cu viemusi si libelule; Rosioara prefera viermusi, libelule; Scobarul ofera in acest anotimp un pescuit rodnic la momeli vegetale si animale; Somnul mananca din ce in ce mai putin; tipari, broscute, rame; Salaul se prinde la aceleasi momeli ca si somnul dar mult mai frecvent; Stiuca merge foarte bine la peste viu si la naluci; Vaduvita - idem septembrie; LA MARE - se pescuieste satisfacator la chefal mic, scrumbie, guvizi, lufar, scrumbie albastra.
Totusi, in acesta perioada sunt posibile surprize la rapitori. La pescuitul stationar se folosesc momelile animale ca libelule, viermusi, rame. La pescuitul lansat se folosesc naluci si ascilante recuperate incet.
Babusca si obletul, in apa limpede, se prind cu libelule si viermusi; Bibanul - in apa tulbure cu rama mare, apoi cu peste viu, naluci rotative mici, dandinete; Cleanul si mreana - la fund cu rama alba; Scobarul - ca in octombrie; Stiuca se da bine la peste viu, mai ales in balti si cu lanseta la peste mort, in montura si naluci recuperate lent.
La mare se pescuiesc: chefal mic, guvizi. Babusca, obletul se pot prinde rar la apa libera si mai bine la copca, cu sange, libelule, viermusi; Bibanul - cade bine la copca, mai ales imediat ce ingheata apa, cu pestisor viu, dandineta. Mananca si rame, viermusi, libelule insa mai slab ca in noiembrie; Carasul - la copca rar, cu libelule, viermusi; Cleanul - la apa adanca, cu pluta sau la fund, cu sange inchegat, intestine de pasare, rame rosii, pesti vii, paine;.
Mreana- cade rar la rama, meduza de roca; Scobarul- ca in noiembrie; Stiuca da rezultate la copca, cu peste viu si dandineta, precum si in apa libera si adanca, cu naluci recuperate lent. CONCLUZII: Pentru pestii pasnici, se observa ca momeala este in general preferata in functie de varietatea de hrana naturala specifica anotimpului respectiv; astfel vara predomina momeala vegetala iar in rest cea animala.
Perioada cea mai favorabila de pescuit este cea cu temparatura apei cea mai apropiata de temperatura optima de hranire a speciei respective de peste. Marimi anglo-saxone in pescuitul sportiv Cum noi, pescarii sportivi, ne straduim sa impartasim deja valorile U. Practic, unditarul roman se intalneste cu acestea in cazul vergilor americane de spin cele pentru mulineta cu tambur fix sau cast pentru mulineta multiplicatoare, se tin cuinelele..
Fara a fi exhausivi, nici corecti pana la zecimala, putem aminti esentialul intr-o aproximatie de bun-simt care sa scoata din ceata pe cei ce n-au avut acces la o asemenea informatie. Piciorul are 12 toli si cam o treime de metru, de fapt 30,48 cm. De la gaze si apa, tot romanul stie cam cat e de mare tolul. Pentru ca da cu virgula, trebuie amintit celor ce nu lucreaza cu socotitorul ca in aritmetica anglo-americana, virgula e punct si vice-versa.
Iata cateva echivalente mai des intalnite: Lungime Sistem Anglo-saxon. In toli, de fapt in fractiuni de tol se masoara si grosimea firelor. Aici informatia e mai ascunsa, caci unitatea de masura e data implicit, nu explicit. Ei scriu pur si simplu, "dia 0. Beleaua apare cand, din considerente de corelare varga -fir-mulineta, unii producatori nu mai dau grosimea firului, ci doar rezistenta acestuia 6lb, 8lb, etc.
Vom reveni. Lungimi masurate in "picioare" mai puteti intalni pe afisajele sonarelor, unde se indica adancimea. Grosso-modo, impartiti la trei si aveti aceeasi marime masurata in metri. La origine, "etalonul" fusese distanta masurata intre mana intinsa a suveranului George al nu mai stiu catelea sivarful nasului sau.
Ca marime e mai "normala", are 0,93m. In yarzi se masoara, cel mai des, lungimea firului. E mai simplu, caci pe rolele de calitate, care se vand peste tot in lumea larga, lungimea e mentionata atat in metri cat si in yarzi.
Numele vine de la latinescul uncia a douasprezecea parte , datorita faptului ca reprezinta a n-ati ghicit, saisprezecea parte dintr-o livra. Sa mai zica europenii ca noi suntem cei suciti. Cu unciile va intalniti la puterile lansetelor.
Iata cateva puteri de aruncare uzuale:. Cu livrele va intalniti la puterile vergilor de crap. Aici este vorba de altceva, si anume de masa ce inconvoaie la unghi drept varga fixata de maner, asemuita in rezistenta materialelor brrr cu o bara incastrata la un capat.
Dar cel mai des va intalniti cu livrele pe etichetele rolelor de fir sau tresa , unde este data rezistenta la atentie! Un fir de 10lb se va rupe la o tractiune de 10lb forta, adica aproximativ 4,53 kgforta. Revenim la povestea cu grosimea si rezistenta firelor.
Pentru ca tensiunea firului este cea care incarca varga, rezistenta firului este specificata pe varga: lb line inseamna ca sistemul varga -fir functioneaza bine pentru un fir de 3,,7kgforta. Mai putin, varga e prea dura si la cea mai mica neindemanare se rupe firul si se pierde naluca sau pestele; mai mult, firul e prea rezitent, vine randul vargii si se pierd banii.
Ce grosime va avea acest fir, depinde de calitatea lui. Aceasta modalitate ajunge intr-o mica fundatura la inscriptionarea tamburilor de mulineta; in sistem anglo-saxon, lungime fir Yds ,.. Va mai intalniti undeva cu livrele: la capturile- record popularizate in media de limba engleza: Serghei Bubka, nu saritorul cu prajina, ci crapul mascota de la Sarulesti, are nu 38 de kile, ci84lbs.
Parca e mai mare, nu? O alta marime, rar specificata in cataloagele europene, dar des in cele americane, este modulul de elasticitate. El arata cat de mult se deformeaza elastic un anumit material. Vati prins, ne intereseaza la vergi. Cu cat modulul de elasticitate e mai mare, cu atat materialul necesita o forta mai mare pentru a fi deformat elastic.
Deci o varga cu aceeasi putere si lungime va necesita mai putin material. Va fi mai subtire si mai usoara. Reversul medaliei:mai fragila la soc si mult mai scumpa. Deci o varga de "37 milions modulus" indica fabricarea sa dintr-un material cu modul de elasticitate de 37 milioane psi. De obicei efortul de a "traduce" pe limba noastra marimile inscrise pe produsele pescaresti anglo-saxone este compensat de mult mai marea apropiere de realitate a acestora.
Iar despre calitate, amintesc doar vorba - sarita la subtitrare-unui personaj de film, interpretat de Al Pacino: "this kind of shhht sales by itself"; "genul asta debiiip sa zicem, marfa se vinde singura". Descriere Dimensiunile obisnuite ale crapului sunt cm kg , ajungand pana la cm si 45 kg in mod exceptional. Durata sa de viata este destul de lunga pentru lumea pestilor, de ani. Corpul este alungit, comprimat lateral. Gura este subterminala, adaptata gasirii hranei pe fundul apei.
Buzele groase sunt de asemenea adaptate la modul de hranire, putandu-se extinde ca un tub. Tot pe buze se gasesc patru mustati scurte, care il ajuta la pipait.
Sozii sunt mari. Exista si varietati de crap cu solzi foarte mari si putini crap oglinda sau fara solzi crap golas. In functie de mediul in care traieste, coloratia crapului difera de la argintiu-auriu in ape limpezi, curate, pana la verzui negricios in lacurile invadate de vegetatie.
Origine Crapul este originar din Asia Mica. A fost introdus in Europa probabil de catre Romani. Raspandire Traieste in toate raurile si lacurile din Europa si Asia. In ultimul secol a fost aclimatizat si in America de Nord si de Sud si Australia, insa in aceste tari este considerat daunator datorita impactului negativ al acestuia asupra speciilor locale.
Nu se intalneste in Africa, Siberia. La noi in tara traieste in toate lacurile si raurile de deal si de ses, in Dunare si Delta Dunarii. Apreciaza o apa transparenta, avand pe fund nisip sau mal, bogata in plante acvatice si obstacole naturale. Inmultire Are loc la mijlocul primaverii, cand apa atinge grade Celsius, dupa ce iese din hibernare. Locul de inmultire este de regula o intinsura creata de cresterea apelor in primavara, cu ape mici si mai calde, cu vegetatie.
Alevinii eclozeaza dupa 3 - 4 zile. Primele doua zile se hranesc cu sacul vitelin, pentru ca dupa aceea sa treaca la o hranire activa, in aceleasi ape in care s-au nascut. La venirea toamnei, puii au deja de grame. Gastronomie Carnea crapului este foarte gustosa, fiind consumata sub diferite forme: fiarta, prajita, fripta, afumata, marinata. Crapul fript la protap, direct pe malul apei, este o mancare ce lasa amintiri de neuitat.
Denumirea tiinific : Carassius auratus gibellio Denumiri populare : caras argintiu, caras floran, crap-caras. Familia : Cyprinidae Ordinul : Cypriniformes Descriere Dimensiunile obisnuite ale carasului sunt de 10 cm cu 80 g, ajungand pana la 1,5 2 kg in mod exceptional.
In crescatorii si in Delta Dunarii greutatea obisnuita este ceva mai mare, de - g. Coloratia carasului depinde de limpezimea apei, mergand de la argintiu spalacit in rauri la cenusiu-verzui si usor negricios in lacuri pline de vegetatie. Capul este scurt, cu buze subtiri, fara mustati, criteriu sigur de deosebire fata de crap pentru necunoscatori. Unii hibrizi de crap cu caras au un inceput de mustati.
Peritoneul este negru, ca la scobar. Origine Carasul este originar din Asia de nord. De aici a ajuns in China, unde a fost selectionat indeosebi pentru obtinerea unor varietati de ornament carasii cu voal pe care ii intalnim in acvarii. A fost introdus in Europa mai intai ca peste decorativ, apoi ca peste argintiu in bazinul Dunarii, Rinului. Raspandire Traieste in toata Europa si Asia de nord. La noi in tara se intalneste in aproape toate baltile, lacurile si raurile de ses si de campie, in Dunare si Delta Dunarii.
Raspandirea lui extraordinara se datoreaza rezistentei deosebite la poluare si lipsa oxigenului, cat si prolificitatii sale. Vara, cand alti pesti nu mai musca, carasul este cel care poate salva o partida de pescuit. Carasul este un peste care rezista si scos din apa, mai multe ore, mai ales daca este invelit intr-o carpa uda si nu i se usuca solzii.
Nu o data carasii adusi acasa la sfarsitul zilei de pescuit si pusi intr-un vas cu apa reincep sa inoate. Inmultire Se realizeaza primavara, cand apa atinge grade, cam in aceeasi perioada cu crapul.
Depunerea icrelor dureaza pana la sfarsitul verii in serii. La aceasta specie toate exemplarele peste ani sunt femele, exemplarele mascul suferind dupa aceasta varsta fenomenul de transformare in femele ginogeneza.
Pescuit Pescuitul carasului se poate face prin mai multe metode: cu undita, cu lanseta cu plumb pe fundul apei, bolognesa. Pescuitul cu undita Se foloseste o undita de metri pe canale, lacuri si rauri mici, sau o rubesiana pentru lacuri mai mari. Diametrul firului va fi de 0. Pluta va a avea o portanta de 0. Carligele vor fi numarul Momelile folosite la pescuitul carasului sunt ramele, preferabil de gunoi,. La noi raspandit in raurile si lacurile de es, Dunare i Delta Dunarii.
Dimensiuni Cel mai mare pete de apa dulce care traiete la noi. In mod curent are 1 metru i kg, dar poate ajunge la kg. Descriere Este unul dintre petii cel mai usor de recunoscut de pe la noi. Capul este turtit de sus in jos, fiind garnisit cu o gura mare, plina de dintisori marunti, pe ambele falci, indreptati spre inapoi.
Pe falca superioara are doua mustati lungi, pe lateral, si patru mustati mai mici, indreptate in jos. Trunchiul este destul de scurt, cilindric. Coada este lunga, inotatoarea anala intinzanduse pe toata lungimea ei. Culoarea este cenusiu marmorat, cu burta alb-murdar. Culorile se modifica si in functie de culoarea dominanta a mediului in care traieste. Nu are solzi ci un mucus protector, extrem de alunecos. Pete in general nocturn, are ca principale simturi pipaitul se foloeste de cele 6 mustati , auzul percepe imediat zbaterea momelii vii in carlig i mirosul sesizeaza resturile de carne de la abator folosite ca momeala.
Vzul este slab. Ca urmare a traiului pe fundul apei, cu lumin puin, ochii s-au atrofiat, fiind foarte mici. Mod de via Pe timpul zilei st ascuns in cotloane, gropi, langa arbori cazuti, bolovani mari, confundanduse cu mediul.
Noaptea pleac la vantoare, de multe ori auzindu-se loviturile de coad cu care ii imobilizeaz prada in noptile de vara. Somoteii mici umbla in carduri. Somnul mare in. Este un peste teritorial, fidel locului in care s-a nascut. Pete rapitor, incepe sa se hraneasca imediat ce a depasit stadiul de alevin cu larve de insecte, rame, viermi, broscute, petisori.
Se hranete si cu animale moarte, pe care le gaseste cu ajutorul mirosului, fiind un sanitar al apelor. Iarna intra la iernat, in gropi adanci, in acelasi gropan intalnindu-se somni de toate dimensiunile, de la somotei de 1 kg pana la somni de 40 kg.
Gastronomie Carnea este dulce, insa grasa la somnul ce depaseste kg. In schimb nu are oase. Se consuma prajita pana de somn prajita impreuna cu o garnitura de cartofi natur si o lamaie este o delicatesa , fripta. Din capul de somn iese un bors exceptional. Icrele nu se consuma, fiind toxice.
Denumirea tiinific : Scardinius erythrophtalmus Denumiri populare : roioar, babuc roie Familia : cyprinidae Rspandire Roioara este rspndit n apele Europei, din Suedia pana n Mediterana i Asia Mica.
Dimensiuni Lungimea medie a acestui pete este de cm, dar sunt i excepii de 35 cm, iar greutatea de g, cu maximul pn la 1- 2 kg. Descriere Are corpul comprimat lateral, acoperit cu solzi mari i bine fixai n piele. Botul este scurt, gura mic, terminat oblic, ndreptat n sus adaptare la pescuitul n straturile superioare ale apei i lipsit de musti. Culoarea pe spate este albastru nchis cu nuane de verde sau cafeniu, iar laturile corpului i burta sunt argintii.
Ochii sunt aurii i nu rou-glbui ca babuca, cu care este deseori confundat. Mod de via Este un peste sedentar, simindu-se n largul lui n blile cu vegetaie abundent. Triete n crduri formate din exemplare de dimensiuni apropiate. Roioarele "serioase" mai mari de 0,5 kg umbl singure. Vara i toamna, pn la cderea vegetaiei, o gsim n mijlocul vegetaiei, n culoarele dintre.
De aici pndete cderea insectelor n ap, nari, mute, mici gaze. Alturi de acestea mnnc larve de insecte, viermi, melci, precum i plante acvatice. Gastronomie Carnea acestui pete este de o calitate inferioar, avnd multe oase. Daca vrei ca acest pete s fie delicios nu v rmne ca opiune dect saramura, unde o parte din aceste oase se ard.
Adugai i cteva roii, ceap, ardei n zeama saramurii Momeli Momelile folosite cu succes la pescuitul roioarei sunt viermuii albi de carne, rmele mici, larvele de "libelule", bucelele de pine, aluaturi diverse. Roioara, fiind un peste care vneaz la suprafaa apei, poate fi pescuit i cu mute artificiale, mai ales exemplarele mari. Nadirea Se folosete ndeosebi ndirea de apel, cteva firimituri la lansri. Se ndete cu aceeai momeala ca cea pe care o avem n crlig. Varga Va fi telescopic, cu o lungime de metri, ct mai uoar.
Roioara se poate pescui i cu undia rubesian, de metri, atunci cnd conformaia lacului o impune mal puin adnc, plin de vegetaie, cu distan mare pn la primele ochiuri de ap. Lanseta se folosete mai puin la pescuitul roioarei. Firul Cel mai folosit este monofilamentul de 0,,15 n general, un pic mai gros acolo unde ne ateptm la exemplare mai mari sau agrile n vegetaie sunt frecvente. Pentru pescuitul "la pipit" nailonul va fi mai subire, 0,, Pluta Va avea o portan de 0, gram, n funcie de valuri.
Formele cele mai utilizate sunt cele tip "morcov" sau "pictur", ct mai sensibile, cu antena i chila de dimensiuni mai mici, de maxim 5 cm, mai ales cnd pescuit n imediata apropiere a suprafeei apei. Plumbul Se folosesc alice la distan de cm una de alta, exact ct s lesteze pluta. Atunci cnd pescuim n apropierea suprafeei apei cm se pune numai o singur alic, imediat sub plut, care s o echilibreze. Carligul Crligele folosite vor avea numrul , cu tija subire, pentru a nu deteriora momeala.
Metode de pescuit n timpul verii, dup prohibiie, roioara urc la suprafaa apei pentru a culege gze czute pe. Este firesc deci ca cele mai utilizate metode de pescuit ale roioarei s fie cele la suprafaa apei. Se pescuiete fie cu o plut mic uor lestat, cu crligul la o adncime de de centimetri, fie fr plumb i pluta, "la pipit", folosind ca momeal o insect cosa , sau o bucic de pine. Fiind un pescuit "la vedere", prezena pescarului trebuie s fie ct mai discret, evitnd ca umbra s cad pe ap.
Detalii despre pescuitul roioarei "la pipit" gsii n articolul Tehnici de pescuit - rosioara la bucatica de paine. Toamna, dup cderea vegetaiei, roioara coboar spre fundul lacului. Vom folosi o plut cu o portan mai mare, cu alicele de plumb montate n apropierea crligului, pentru a cobori linia rapid la adncimea dorit.
Momeala utilizata va fi buchetul de viermui albi de carne sau rame mici de gunoi. Exista oare vreun pescar care poate spune cu mana pe inima ca a descoperit metoda de pescuit clean care nu da gres niciodata? Nu cred! Diversitatea caracteristicilor locurilor unde traieste cleanul face ca obiceiurile lui de hranire si comportamentul sau sa fie diverse.
Chiar pe tronsoane ale aceluiasi rau, aflate relativ aproape unul de altul, raspunsul pestelui la modul cum ii prezentam momeala este diferit. Mai mult, caracteristicile oricarui loc de pe cursul unui rau se pot modifica de la o zi la alta si, odata cu ele, si comportamentul cleanului. Pentru ca lucrurile sa se complice si mai mult, toata experienta pe care am acumulat-o dupa lungi expeditii pe malul raului nu valoreaza mare lucru cand clenii pe care ii vanam traiesc intr-un lac.
Daca va mai spun ca acest peste este atat de precaut incat nu accepta decat momelile care exista in mod natural in momentul si locul respectiv, va veti intreba daca nu cumva este mult mai distractiv sa amortesti cu privirea fixata pe bambina unei lansete cu care prinzi carasei cat palma. Ei bine, si in randul pescarilor exista diversitate, iar unora le place tocmai aceasta provocare a cleanului care ii obliga sa isi foloseasca spiritul de observatie, intuitia, inventivitatea si, nu in ultimul rand, energia pana la epuizare.
Cum probabil am lasat sa se inteleaga, si eu sunt unul dintre cei care prefera partidele de pescuit la care parcurg kilometri pe malul raului ascunsi in spatele tufelor de pe mal si sunt pregatiti sa schimbe tehnica de pescuit de cate ori este nevoie.
Fara a pretinde ca sunt un expert este, totusi, vorba despre un hobby nu despre o profesie sau, mai rau, obsesie , am acumulat oarecare experienta si imi face placere sa schimb idei cu cei care au aceeasi pasiune ca si mine.
0コメント